Ciucsângeorgiu, Harghita

Coordonate: 46°19′19″N 25°57′23″E ({{PAGENAME}}) / 46.32194°N 25.95639°E
Ciucsângeorgiu
Csíkszentgyörgy
— sat și reședință de comună —
Intrarea în sat
Ciucsângeorgiu Ciucsângeorgiu (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Harghita
Comună	Ciucsângeorgiu

SIRUTA	83990

Altitudine^[2]	880 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	2.056 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	537040
Prefix telefonic	+40 x66 ^[1]

Prezență online


Ciucsângeorgiu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Ciucsângeorgiu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text

Ciucsângeorgiu (în maghiară Csíkszentgyörgy) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. Se află în partea de sud-est a județului, în Depresiunea Ciucului.

Așezare

Localitatea Ciucsângeorgiu este situată la poalele Munților Ciucului, în partea sud-estică a județului Harghita, pe valea Fișagului, la o distanță de 22 km. de municipiul Miercurea Ciuc, pe drumul județean 123C Armășeni - Ciucsângeorgiu - DN12.

Scurt istoric

Săpăturile arheologice facute de-a lungul timpului pe teritoriul acestei așezări au adus dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în mijlocul satului, între pâraiele Martanos și Fișag, au fost semnalate fragmente ceranice aparținând culturilor Ariușd faza timpurie și Boian faza Giulești. Pe malul pârâului Fișag s-a descoperit un topor de piatră șlefuit, o ceașcă și mai multe fragmente de ceramică dacică. Din locuri neprecizate mai provin vestigii ale culturilor Criș și Ariușd-Cucuteni, un topor de piatră atribuit culturii Coțofeni, un topor de bronz cu margine ridicată din epoca bronzului și un tezaur de monede barbare. În "Dealul Mesteacănului" se află o așezare rurală de unde provin o statuetă de bronz a lui Hercule, o cataramă și o fibulă din epoca romană. Lângă biserica romano-catolică s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului și monede dacice de argint. Ciucsângeorgiu a făcut parte între anii 1762 și 1851 din Primul Regiment Secuiesc de Infanterie.

Economie

Economia acestei localități este susținută de agricultură (cultura cartofului), creșterea animalelor, exploatarea fânețelor, prelucrarea primară a lemnului și comerțul cu produse agricole.

Monumente

Biserica romano-catolică din Ciucsângeorgiu, fortificată, construită în stil gotic
Capela Pósaheghi Nagyboldogasszony
Biserica greco-catolică „Sfântul Gheorghe”, construită în secolul al XVIII-lea (ortodoxă din 1948)

Personalități

András Illyés (1639-1712), episcop romano-catolic al Transilvaniei
Ferenc Márton (1884-1940), pictor

Vezi și

Biserici fortificate din Transilvania

Legături externe

Informații despre fortificația din localitate

Bibliografie

Județul Harghita, Monografie, Z. Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism, București 1979
Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc ISBN 973-99270-2-5
Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed. Academiei RSR, București 1976

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Google Earth

v • d • m Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul secuiesc al Ciucului”.

Armășeni • Armășenii Noi • Bancu • Bârzava • Cârța • Cetățuia • Ciceu • Cioboteni • Ciucsângeorgiu • Ciucani • Cotormani • Cozmeni • Dănești • Delnița • Fitod • Frumoasa • Gârciu • Hosasău • Ineu • Jigodin • Lăzărești • Leliceni • Lunca de Sus • Madefalău • Mădăraș • Miercurea Ciuc • Mihăileni • Misentea • Nădejdea • Nicolești • Păuleni-Ciuc • Potiond • Racu • Sâncrăieni • Sândominic • Sânmartin • Sântimbru • Sânsimion • Șoimeni • Tomești • Tușnad • Valea Rece • Vardotfalău • Văcărești • Vrabia

Scaunul filial al Cașinului	Cașinu Nou • Iacobeni • Imper • Plăieșii de Jos • Plăieșii de Sus

Scaunul filial Gheorgheni	Bilbor • Călnaci • Chileni • Ciumani • Ciutac Sat • Ditrău • Duda • Făgețel • Filpea • Gheorgheni • Ghiduț • Ivaneș • Jolotca • Joseni • Lăzarea • Liban • Martonca • Răchitiș • Remetea • Subcetate • Senetea • Sineu • Suseni • Țengheler • Valea Strâmbă • Voșlăbeni

Informații preluate din Hărțile Iosefine ale Transilvaniei.

Geografie regională

v • d • m Localități care au aparținut din 1762 până în 1851 de Primul Regiment Secuiesc de Infanterie

Compania I-a	Újfalu (Cașinu Nou) • Jakabfalva (Iacobeni) • Imperfalva (Imper) • Al-Tiz (Plăieșii de Jos) • Fel-Tiz (Plăieșii de Sus)	Dispunerea companiilor în judeţul Harghita

Compania a II-a	Tsekefalva (Ciucani) • Lázárfalva (Lăzărești) • Tusnád (Tușnad) • Tusnád-Újfalu (Tușnadu Nou) • Kozmás (Cozmeni)

Compania a III-a	Tsátószeg (Cetățuia) • Tsik-Szent-Király (Sâncrăieni) • Tsik-Szent-Simon (Sânsimion) • Tsik-Szent-Imre (Sântimbru)

Compania a IV-a	Ménaság (Armășeni) • Bánfalva (Bancu) • Tsik-Szent-György (Ciucsângeorgiu) • Tsik-Szent-Márton (Sânmartin)

Compania a V-a	Várdótfalva (Șumuleu Ciuc) • Tsik-Szent-Lélek (Leliceni) • Taplitza (Toplița Ciuc, în Miercurea Ciuc) • Mindszent (Misentea) • Tsobotfalva (Cioboteni, în Miercurea Ciuc) • Tsomortány (Șoimeni)

Compania a VI-a	Borzsova (Bârzava) • Delne (Delnița) • Szépviz (Frumoasa) • Göröttsfalva (Gârciu) • Tsik-Szent-Mihály (Mihăileni) • Tsik-Szent-Miklós (Nicolești) • Pálfalva (Păuleni-Ciuc)• Vatsártsi (Văcărești)

Compania a VII-a	Tsitsó (Ciceu) • Dánfalva (Dănești) • Rákos (Racu) • Madaras (Mădăraș) • Mádéfalva (Siculeni)

Compania a VIII-a	Tsik-Szent-Domokos (Sândominic) • Tsik-Szent-Tamás (Tomești)

Compania a IX-a	Kilyénfalva (Chileni) • Tsomafalva(Ciumani) • Újfalu (Suseni)

Compania a X-a	Karczfalva (Cârța) • Szent-Miklós (Gheorgheni) • Tekerőpatak (Valea Strâmbă)

Compania a XI-a	Al-Falu (Joseni) • Szárhegye (Lăzarea)

Compania a XII-a	Ditró (Ditrău) • Remete (Remetea)

Reședințele de companie sunt trecute cu litere italice. Denumirile maghiare sunt din preajma anului 1800, majoritatea diferite față de cele din 1918, folosindu-se grafia veche (ts în loc de cs, cz în loc de c). Date preluate din Buletinul cercului de studii al istoriei poștale din Ardeal, Banat și Bucovina, anul X, nr. 3