Iara, Cluj
Acest articol se referă la localitatea Iara, județul Cluj. Pentru alte sensuri, vedeți Iara (dezambiguizare).
| Iara | |
| — sat și reședință de comună — | |
 | |
  Iara Iara (România) | |
 Iara Iara (Județul Cluj) | |
| Coordonate: 46°33′21″N 23°30′58″E ({{PAGENAME}}) / 46.55583°N 23.51611°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| Comună | Iara |
| SIRUTA | 58017 |
| Atestare | 1176 [1] |
| Altitudine | 465 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.850 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407315 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [2] |
| Prezență online | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Iara, mai demult Iara de Jos, (în maghiară Alsójára, colocvial Jára) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România.
În perioada interbelică a fost reședința unei plase din județul Turda.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 108) satul Iara apare sub numele de Jára.
Drumuri secundare și poduri romane
In Bazinul Iara au fost identificate câteva drumuri secundare și poduri romane. Două drumuri secundare travesau și satul Iara. Podul roman peste Valea Ierii din Iara a fost total distrus în cursul vremii. In teren nu mai există nici o urmă a acestui pod.
Istoric
Următoarele obiective istorice din Iara au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[3] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.
- Situl arheologic preistoric, plasat extravilan.
- Așezarea romană din punctul “Groapa lui Papa”.
Vechea biserică este atestată încă din anul 1442. În Evul Mediu populat și cu locuitori sași (ocupați in minierit, respectiv cu extracția aurului din aluviuni), în slujba unui conte (comes) local.
În secolul al XV-lea sat predominant maghiar.
După Reforma protestantă din secolul al XVI-lea locuitorii au trecut la confesiunea unitariană.
Din secolul al XVIII-lea și cu locuitori romano-catolici.
În perioada interbelică, sediul unei Plăși din județul Turda.
La 9 septembrie 1944, la Iara a avut loc un incident în care autoritățile horthyste au ucis 98 de români prin decapitare.[4].
Arii protejate
- Defileul Surduc (zonă protejată mixtă).
Obiective turistice
- Biserica Unitariană, construită probabil în prima jumătate a secolului al XIII-lea (între sec.XIII-XVII a aparținut cultului romano-catolic).
- Conacul Teleki
- Conacul Beldi
- Conacul Kemény
Toate cele 4 obiective de mai sus au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).
Personalități
- Traian Crișan, arhiepiscop.
- Vasile Copilu-Cheatră, scriitor, poet și jurnalist.
Vezi și
Legături externe
Materiale media legate de Iara la Wikimedia Commons- Pagina Primăriei
- STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI IARA PENTRU PERIOADA 2019-2027
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Drumurile secundare și podurile romane din Bazinul Iara
- Drum secundar roman în Bazinul Iara
Note
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 158
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Istoria Românilor între anii 1918–1940 - Ioan Scurtu, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu.necesită precizarea paginii
Bibliografie
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Imagini
-
Comuna Iara și satele componente -
Iara, văzută dinspre Agriș -
Bustul lui Ioan Arion -
Bustul lui Avram Iancu -
Zona Iara-Mașca -
Biserica reformată din Iara -
Biserica unitariană din Iara
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Iara, Cluj
| |||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||
| |||||||||
