Mărimi molare de exces

Mărimile molare de exces sunt proprietăți ale amestecurilor de substanțe care caracterizează abaterea de la starea de amestec ideal. Cele mai frecvente sunt volumul, entalpia si potentialul chimic de exces.

Definire

M E = M M i i d {\displaystyle M^{E}=M-M_{i}^{id}}

e mărimea extensivă exces

M ¯ i E = M ¯ i M ¯ i i d {\displaystyle {\bar {M}}_{i}^{E}={\bar {M}}_{i}-{\bar {M}}_{i}^{id}}

e mărimea parțială exces

M E = M i x i M i i d . {\displaystyle M^{E}=M-\sum _{i}x_{i}M_{i}^{id}.}

Mărimile exces sunt legate de cele de amestecare care sunt definite prin:

M m = M i x i M i 0 . {\displaystyle M^{m}=M-\sum _{i}x_{i}M_{i}^{0}.}

unde 0 {\displaystyle 0} indică componenții puri, E {\displaystyle E} mărimile (de) exces, z {\displaystyle z} mărimea de interes. Folosind:

M = i x i M i ¯ , {\displaystyle M=\sum _{i}x_{i}{\bar {M_{i}}},}

prin substituire:

M E = i x i ( M i ¯ M i i d ) . {\displaystyle M^{E}=\sum _{i}x_{i}({\bar {M_{i}}}-M_{i}^{id}).}

Mărimile exces sunt identice cu cele de amestecare in cazul volumului, energiei interne si entalpiei care sunt nule la amestecurile ideale. Entropia și energiile libere exces sunt nenule pentru amestecurile ideale.

Exemple

V E ¯ i = V ¯ i V ¯ i i d {\displaystyle {\bar {V^{E}}}_{i}={\bar {V}}_{i}-{\bar {V}}_{i}^{id}}
S E ¯ i = S ¯ i S ¯ i i d {\displaystyle {\bar {S^{E}}}_{i}={\bar {S}}_{i}-{\bar {S}}_{i}^{id}}
H E ¯ i = H ¯ i H ¯ i i d {\displaystyle {\bar {H^{E}}}_{i}={\bar {H}}_{i}-{\bar {H}}_{i}^{id}}
G E ¯ i = G ¯ i G ¯ i i d {\displaystyle {\bar {G^{E}}}_{i}={\bar {G}}_{i}-{\bar {G}}_{i}^{id}}


V E ¯ i = R T ( l n ( γ i ) ) P {\displaystyle {\bar {V^{E}}}_{i}=RT{\frac {\partial (ln(\gamma _{i}))}{\partial P}}}

Derivate cu parametrii de stare

Derivatele parțiale cu parametrii de stare T, P dau sau sunt incluse in expresiile unor mărimi derivate cum ar fi capacitea termică exces si coeficientul de dilatare termică exces.

V E ¯ i T = R ( l n ( γ i ) ) P + R T 2 T P l n ( γ i ) {\displaystyle {\frac {\partial {\bar {V^{E}}}_{i}}{\partial T}}=R{\frac {\partial (ln(\gamma _{i}))}{\partial P}}+RT{\partial ^{2} \over \partial T\partial P}ln(\gamma _{i})}

Vezi și

Note

Bibliografie

  • D Geană Termodinamică chimică. Teoria echilibrului intre faze și chimic Editura Politehnica Press 2003

Legături externe

  • [1]


v  d  m
Fizică statistică
Termodinamică
Calorimetrie • Capacitate termică • Căldură latentă • Ciclu termodinamic • Ciclul Carnot • Ciclul Clausius-Rankine • Coeficient de transformare adiabaticăConstanta universală a gazului ideal • Echilibru termodinamic • Energie internă • Energie liberă • Entalpie • Entalpie liberă • Entropia radiației electromagnetice • Entropia termodinamică (după Carathéodory) • EntropieEntropie termodinamicăEvaporare • Fază (termodinamică) • FierbereFormula lui PlanckFracție molarăGaz idealGaz perfectGaz realLegea Boyle-MariotteLegea Dulong-PetitLegea lui AvogadroLegea lui DaltonLegea lui HenryLegea lui RaoultLegile de deplasare ale lui Wien • Legile lui Kirchhoff (radiație) • Lema lui Carathéodory (termodinamică) • Mărimi molare de exces • Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) • Perpetuum mobilePotențial chimicPotențial termodinamicPresiune de vaporiPrincipiile termodinamiciiPrincipiul al doilea al termodinamicii • Principiul al doilea al termodinamicii: Planck versus Carathéodory • Principiul al treilea al termodinamiciiPrincipiul întâi al termodinamiciiPrincipiul zero al termodinamiciiProces adiabaticPunct de fierberePunct de topireRadiație termicăRelația lui MayerRezonatorul lui PlanckSistem termodinamicTemperaturăTermochimieTermodinamicăTransformare LegendreTransformare termodinamicăTermodinamică chimică
Mecanică statistică
Teorie cinetică