Salgótarján
| Salgótarján | |||
| — Municipiu — | |||
 | |||
| |||
  Salgótarján Salgótarján (Ungaria) | |||
| Coordonate: 48°05′07″N 19°47′12″E ({{PAGENAME}}) / 48.085277777778°N 19.786666666667°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Ungaria | ||
| Județ |  Nógrád | ||
| District | Districtul Salgótarján | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Zsolt Fekete[*] () | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 100,83 km² | ||
| Altitudine | 299 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1] | |||
| - Total | 37.980 locuitori | ||
| - Densitate | 419,44 loc./km² | ||
| Fus orar | CET (+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
| Cod poștal | 3100 | ||
| Prefix telefonic | 32 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Vigarano Mainarda | Italia | ||
| - Doncaster | Regatul Unit | ||
| - Kemerovo | Rusia | ||
| - Gliwice | Polonia | ||
| - Vantaa | Finlanda | ||
| - Banská Bystrica | Slovacia | ||
| Prezență online | |||
| Sit Oficial | |||
Modifică date / text  | |||
Salgótarján este un oraș în Ungaria. Este reședința județului Nógrád și unul dintre cele 23 orașe cu statut de comitat ale țării, fiind situat în nord-estul Ungariei, în apropiere de frontiera cu Slovacia.
Originea denumirii orașului
Numele Salgótarján rezultă din compunerea a două substantive. Numele Salgó face referire la denumirea cetății situate în apropiere: Salgó vár, care provine de la cuvântul maghiar salgó: „strălucitor” . Cuvântul Tarján este numele unuia din cele șapte triburi maghiare care au cucerit țara (honfoglalás) la sfârșitul secolului al IX-lea, și are ca origine titlul vechi turcesc tarcan „senior, prinț”.[2]
Demografie
Componența etnică a municipiului Salgótarján
Maghiari (92,59%)
Romi (5,8%)
Necunoscut (0,6%)
Alții (1,01%)
Componența confesională a municipiului Salgótarján
Romano-catolici (38,66%)
Fără religie (23,08%)
Reformați (2,15%)
Atei (1,55%)
Luterani (1,14%)
Necunoscută (33,17%)
Alte religii (2,83%)
Conform recensământului din 2011, orașul Salgótarján avea 37.980 de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (92,59%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (5,8%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a 0,6% din locuitori.[3] Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (38,66%), persoane fără religie (23,08%), reformați (2,15%), atei (1,55%) și luterani (1,14%). Pentru 33,17% din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Note
- ^ „Populația istorică a județului Nógrád pe sate și orașe”. Biroul Central de Statistică al Ungariei. Accesat în .
- ^ Györffy, György (), István király és műve (în maghiară), Budapest: Gondolat, ISBN 963-281-221-2
- ^ „Componența etnică a județului Nógrád pe sate și orașe”. Biroul Central de Statistică al Ungariei. Accesat în .
- ^ „Componența confesională a județului Nógrád pe sate și orașe”. Biroul Central de Statistică al Ungariei. Accesat în .
Vezi și
| |||||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|
