Sare gemă
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
:Pentru alte utilizări ale termenului Sare, vezi pagina de dezambiguizare Sare.
Cristale cubice de sare gemă
Sarea gemă (Halit) este o rocă sedimentară ce conține clorură naturală de sodiu (natriu) cristalizată în sistemul cubic. E numită popular sare de bucătărie.
Poate apărea co-cristalizată alături de o rocă sedimentară similară, și anume silvină, sub forma unei roci sedimentare mixte numite silvinit.
Proprietăți
Se prezintă sub formă de cristale cubice, incolore, cu gust sărat, solubile în apă (37,7% la 0°C, 39,12% la 100 °C), greu solubile în alcool etilic (CH3CH2OH) și amoniac (NH3) lichid.
Are punctul de topire 801 °C, punctul de fierbere 1440 °C și densitatea de 2,16 g/cm³. La temperaturi mai mici de 15 °C cristalizează ca dihidrat, iar deasupra acestei temperaturi, anhidru.
Sarea gemă este higroscopică, fenomen care se datorează impurităților (în special clorură de magneziu - MgCl2).
Zăcăminte
În România zăcăminte de sare se află în localități care poartă des denumirea de ocnă (mină de sare) ca de exemplu: Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Târgu Ocna, Ocna Mureș, Ocna Dejului.
Utilizări
Sarea este folosită în alimentație, industria conservelor, tăbăcărie etc.
În industria chimică este întrebuințată ca materie primă pentru fabricarea de acid clorhidric (HCl), clor (Cl2), hidroxid de sodiu (NaOH, cunoscut sub denumirea populară de sodă caustică), sodiu metalic etc.
Cea mai bună și mai scumpă sare din lume este „Fleur de sel“ (90 € / kg), un produs din sare marină.
Vezi și
Legături externe
- Sarea, Timpul și Omul Arhivat în , la Wayback Machine.
- Sarea în societățile arhaice. Considerații generale
- Vestigiile arheologice privind exploatarea sării pe teritoriul României în perioada neo-eneolitică
- Vestigiile arheologice privind exploatarea sării pe teritoriul României în epoca bronzului
- Vestigiile arheologice privind exploatarea sării pe teritoriul României în epoca timpurie a fierului
- Exploatarea sării în Dacia romană
- Exploatarea sării în spațiul carpato-dunărean în perioada post-romană și cea a marilor migrații
- Exploatarea tradițională a sării în Transilvania
- Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
- Sarea și manifestările saline din zona Carpaților Răsăriteni
- Sisteme de transport și de comercializare tradițională a sării
| |||||||||||||||||||||||
