Theodor Schwann

Theodor Schwann
Date personale
Născut[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Santiago de Chile, Patria Vieja⁠(d)[1] Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani)[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Köln, Regatul Prusiei, Imperiul German[1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriLeonard Schwann[*][[Leonard Schwann |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Prusiei Modificați la Wikidata
Ocupațiebiolog
medic
fiziolog[*]
cadru didactic universitar[*]
botanist[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBerlin[8]
Bonn[8]
Leuven[8] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[9] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniuzoologie  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Humboldt din Berlin
Universitatea din Liège[*]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Bonn
Universitatea din Liège[*]
Universitatea Humboldt din Berlin
Universitatea din Würzburg[*]
Dreikönigsgymnasium[*][[Dreikönigsgymnasium (oldest secondary school in Cologne)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Academia de Științe din Berlin
Académie nationale de médecine[*][[Académie nationale de médecine (French organization)|​]]
Bayerische Akademie der Wissenschaften[*][[Bayerische Akademie der Wissenschaften (academy of sciences)|​]]
Academia Regală de Medicină a Belgiei[*]
Academia de Științe din Torino[*][1]
Burschenschaft Germania zu Würzburg[*][[Burschenschaft Germania zu Würzburg (German fraternity)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia Copley ()[2]
Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
membru străin al Royal Society[*] ()[3]
Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Theodor Schwann (n. , Santiago de Chile, Patria Vieja⁠(d) – d. , Köln, Regatul Prusiei, Imperiul German) a fost fiziolog, histolog și citolog german. Printre contribuțiile sale majore în cadrul biologiei putem enumera: dezvoltarea teoriei celulare (împreună cu Matthias Jakob Schleiden și Rudolf Virchow), descoperirea a ceea ce ulterior au fost denumite teaca Schwann și celulă Schwann, studiul pepsinei, descoperirea naturii organice a drojdiei și inventarea termenului de metabolism.

Biografie

A studiat mai întâi la Colegiul iezuit din Köln, apoi la Bonn, unde îl întâlnește pe celebrul biolog Johannes Peter Müller. Sub influența și îndrumarea acestuia, își continuă studiile la Universitatea Humboldt din Berlin. Müller își pregătea celebra sa lucrare în domeniul fiziologiei, iar Schwann îl asista la experiențele efectuate.

În 1838 devine profesor la Universitatea Catolică din Louvain, iar în 1848 la Universitatea din Liège, Belgia.

Activitate

Teoria vitalismului

Teoria celulară

Articol principal: Teoria celulară.

Recunoaștere și apreciere

Pentru meritele sale, Theodor Schwann obține Medalia Copley în 1845.

Note

  1. ^ a b c www.accademiadellescienze.it, accesat în  
  2. ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în  
  3. ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 317 
  4. ^ a b c d Theodor Schwann, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b c d Theodor Schwann, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b c d Theodor Ambrose Hubert Schwann, Who Named It?, accesat în  
  7. ^ a b c d Theodor Schwann, Biographie nationale de Belgique, accesat în  
  8. ^ a b c „Theodor Schwann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie

  • Aszmann, O. C. (). „The life and work of Theodore Schwann”. Journal of Reconstructive Microsurgery. 16 (4): 291–5. doi:10.1055/s-2000-7336. PMID 10871087. 
  • Florkin, M. (). „Episodes in medicine of the people from Liège: Schwann & the stigmatized”. Revue Médicale de Liège. 13 (18): 627–38. PMID 13591909. 
  • Florkin, M. (). „1838; Year of crisis in the life of Théodore Schwann”. Revue Médicale de Liège. 12 (18): 503–10. PMID 13466730. 
  • Florkin, M. (). „Discovery of pepsin by Theodor Schwann”. Revue Médicale de Liège. 12 (5): 139–44. PMID 13432398. 
  • Florkin, M. (). „Schwann as medical student”. Revue Médicale de Liège. 6 (22): 771–7. 
  • Florkin, M. (octombrie 1951). „Schwann at the Tricoronatum”. Revue Médicale de Liège. 6 (20): 696–703. PMID 14883601. 
  • Florkin, M. (). „The family and childhood of Schwann”. Revue Médicale de Liège. 6 (9): 231–8. PMID 14845235. 
  • Haas, L. F. (). „Neurological stamp. Theodore Schwann (1810–82)”. J. Neurol. Neurosurg. Psychiatry. 66 (1): 103. PMC 1736145 Accesibil gratuit. PMID 9886465. 
  • Hayashi, M. (). „Theodor Schwann and reductionism”. Kagakushi Kenkyu. 31 (184): 209–14. PMID 11639601. 
  • Kiszely, G. (). „Theodor Schwann”. Orvosi Hetilap. 124 (16): 959–62. PMID 6343953. 
  • Kosinski, C. M. (). „Theodor Schwann”. Der Nervenarzt. 75 (12): 1248. doi:10.1007/s00115-004-1805-5. PMID 15368056. 
  • Kruta, V. (). „The idea of the primary unity of elements in the microscopic structure of animals and plants. J. E. Purkynĕ and Th. Schwann”. Folia Mendeliana. 22: 35–50. PMID 11621603. 
  • Lukács, D. (aprilie 1982). „Centenary of the death of Theodor Schwann”. Orvosi Hetilap. 123 (14): 864–6. PMID 7043357. 
  • Watermann, R. (). „Theodor Schwann accepted the honorable appointment abroad”. Medizinische Monatsschrift. 27 (1): 28–31. PMID 4576700. 
  • Watermann, R. (). „Theodor Schwann as a maker of lifesaving apparatus”. Die Medizinische Welt. 50: 2682–7. PMID 13783359. 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Theodor Schwann
  • en Viața și opera la Max Planck Institute for the History of Science
  • en Schwann, Theodor and Schleyden, M. J. 1847. Cercetări microscopice în domeniul creșterii plantelor și animalelor
Resurse bibliotecare
Despre Theodor Schwann
  • Resurse în biblioteca ta
  • Resurse în alte biblioteci
De Theodor Schwann
  • Cărți online
  • Resurse în biblioteca ta
  • Resurse în alte biblioteci


v  d  m
Laureați ai Medaliei Copley între anii 1801 și 1850
Astley Cooper (1801) • William Hyde Wollaston (1802) • Richard Chenevix (1803) • Smithson Tennant (1804) • Humphry Davy (1805) • Thomas Andrew Knight (1806) • Everard Home (1807) • William Henry (1808) • Edward Troughton (1809) • Benjamin Collins Brodie (1811) • William Thomas Brande (1813) • James Ivory (1814) • David Brewster (1815) • Henry Kater (1817) • Robert Seppings (1818) • Hans Christian Ørsted (1820) • Edward Sabine / John Herschel (1821) • William Buckland (1822) • John Pond (1823) • John Brinkley (1824) • François Arago / Peter Barlow (1825) • James South (1826) • William Prout / Henry Foster (1827) • George Biddell Airy (1831) • Michael Faraday / Siméon Denis Poisson (1832) • Giovanni Antonio Amedeo Plana (1834) • William Snow Harris (1835) • Jöns Jakob Berzelius / Francis Kiernan (1836) • Antoine César Becquerel / John Frederic Daniell (1837) • Carl Friedrich Gauss / Michael Faraday (1838) • Robert Brown (1839) • Justus von Liebig / Jacques Charles François Sturm (1840) • Georg Ohm (1841) • James MacCullagh (1842) • Jean-Baptiste Dumas (1843) • Carlo Matteucci (1844) • Theodor Schwann (1845) • Urbain Le Verrier (1846) • John Herschel (1847) • John Couch Adams (1848) • Roderick Murchison (1849) • Peter Andreas Hansen (1850)

1731–1750 • 1751–1800 • 1801–1850 • 1851–1900 • 1901–1950 • 1951–2000 • 2001–prezent
Control de autoritate