Pufulița cu flori mici

Pufulița cu flori mici
Epilobium parviflorum
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Diviziune: Tracheophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Myrtales
Familie: Onagraceae
Gen: Epilobium
Specie: Parviflorum
Nume binomial
Epilobium parviflorum
Modifică text Consultați documentația formatului
Morfologia (Epilobium parviflorum)

Pufulița cu flori mici (Epilobium parviflorum) este o plantă erbacee bienală sau perenă (2-5 ani) din familia Onagraceae.

Denumiri populare: răscoaje, răscoage, zburătoare.

Descriere

Epilobium parviflorum are mugurii săi de iernat situați chiar sub suprafața solului. Axul floral este mai mult sau mai puțin erect, cu câteva frunze.

Epilobium parviflorum atinge 30–80 de centimetri înălțime. Tulpina este erectă și dens acoperită cu peri, care se ramifică în partea superioară. Frunzele sunt opuse, lanceolate și dințate, rotunjite la bază, lungi de 4–10 centimetri. Florile mici sunt roz pal sau violet pal, 6–7 milimetri în diametru, cu patru petale, opt stamine și un stigmat cu 4 lobi. Înflorirea are loc din iunie până în septembrie.

Habitat

Preferă zonele de mlaștini și bălțile de mică adâncime, pajiști umede de munte și versanți nordici, la o altitudine pănă în 1800 de metri.

Ecologie

Datorită schimbărilor climatice epilobium parviflorum dispare treptat din flora spontană a României. [1]

Substanțe active

Pufulița cu flori mici este bogată în flavonoide; Cele mai multe dintre ele sunt glicozide și conținutul lor în plantă variază în jur de 1,5%. Agliconii care nu sunt legați de zahăr sunt miricetina, quercetina și kaempferol.

Planta conține între 4 și 14% taninuri, în primul rând taninuri care sunt derivate din acidul elagic (elagitanini macrociclici), dar și galotanini mai simpli.

Specia conține aproximativ 0,55% β-sitosterol, un fitosterol. Exista si acid caprilic, acid capric, acid palmitic si acid stearic.

Utilizări medicinale

Extractele din această plantă au fost folosite de medicina tradițională în afecțiuni ale prostatei, vezicii urinare și rinichilor, având efect antioxidant și antiinflamator.

Planta Epilobium parviflorum a fost prescrisă intern ca ceai în medicina tradițională austriacă pentru tratamentul afecțiunilor prostatei, rinichilor și tractului urinar.

S-a demonstrat că extractele de Epilobium inhibă proliferarea celulelor de prostată umană in vitro, afectând progresia ciclului celular.

Efecte

Antioxidant, antiinflamator, antibiotic, antiviral, emolient, astringent.

Efecte adverse

Utilizarea prelungită poate provoca iritații ale stomacului sau intestinelor.

Administrare

Prepararea ceaiului: se adaugă o linguriță de plantă uscată la 250 ml de apă fierbinte, se lasă să stea acoperit 15 minute, apoi se strecoară și se bea pe stomacul gol.

Se beau doar două căni pe zi, una dimineața pe stomacul gol și cealaltă seara cu o jumătate de oră înainte de culcare.

Note

  1. ^ Plante Neregăsite - Fundația Snagov


v  d  m
Plante medicinale (Listă)
Specii
Abiu  • Abrus precatorius  • Aglică  • Acacia catechu  • Acacia senegal  • Acokanthera abyssinica  • Aconitum ferox  • Aconitum napellus  • Afin  • Agriș  • Albăstrea  • Aloe vera  • Amărala  • Anason  • Anemone ranunculoides  • Angelică  • Anghinare  • Arborele de cacao  • Armurariu  • Arnica  • Arnică  • Bambus  • Brad argintiu  • Brusture  • Brândușă de toamnă  • Busuioc  • Capere  • Cartof  • Cătină albă  • Cerențel  • Chimen  • Chimion  • Cicoare  • Cimbru  • Cimbrișor de câmp  • Ciuboțica cucului  • Ciulin  • Ciumăfaie  • Coacăz roșu • Coada-calului  • Coada șoricelului  • Coada racului • Coriandru  • Corn  • Crețișoară  • Crețușcă  • Crușin  • Curcuma  • Cânepă indiană  • Călin  • Cătină de garduri  • Dafin  • Dracilă  • Dud  • Dud alb  • Dumbravnic  • Efedra  • Feciorică  • Fenicul  • Floarea patimilor  • Gălbenele  • Gențiană  • Ghimbir • Ghimpe  • Ghimpe pădureț  • Ghințură (galbenă)  • Hamei  • Hasmațuchi  • Iarbă mare  • Iarbă grasă  • Iederă  • Ienupăr  • In  • Ipcărigea  • Isop • Izmă bună  • Jneapăn • Kaki  • Lavandula  • Lemn dulce  • Liliac  • Limba cerbului  • Limba mielului  • Lumânărică  • Mandragoră  • Măceș  • Maghiran  • Măselariță  • Mătrăgună  • Merișor  • Mur  • Mușchi de piatră  • Mușețel  • Muștar alb  • Muștar negru  • Nalbă mare  • Nuc  • Obligeană  • Osul iepurelui  • Panseluță  • Papaya  • Păpădie  • Pătlagină  • Pătlăgeaua roșie  • Pătrunjel  • Piper de baltă  • Pir  • Plămânărică  • Păducel  • Pelin  • Podbal  • Popilnic  • Porumbar  • Pufulița cu flori mici  • Răchitan  • Răcovină  • Ridiche neagră  • Roiba  • Roiniță  • Rostopască  • Rozmarin  • Roșcov  • Rușcuță de primăvară  • Salvie de câmp  • Săpunăriță  • Scai vânăt  • Schinduf  • Schinel  • Soc (negru)  • Spilcuță  • Splinuță  • Sunătoare  • Sulfină  • Șovârf  • Tagetes  • Talpa gâștii  • Tătăneasă  • Tei  • Traista-ciobanului  • Țintaură  • Trei-frați-pătați  • Troscot  • Turița mare  • Unguraș  • Urzică  • Urzică moartă albă  • Urzică moartă mov  • Valeriană  • Ventrilică  • Verbina comună  • Viola  • Viță de vie  • Volbură  • Vâsc european  • Zămoșiță
Floare de gălbenele

Wikipedia book Carte · Categorie Categorie · Portal Portal · WikiProject WikiProiect